Anvergura și importanța proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED„ au impus construirea acestuia de la zero. O inițiativă atât de amplă, implementată în premieră în România, trebuie documentată temeinic pentru a stabili un set complex de reguli de conduită, metodologii, moduri de lucru și criterii de selecție.

Toți pașii care trebuie urmați de la concept până la stabilirea politicilor organizaționale și, la final, implementarea și punerea în practică a proiectului au fost definite ca „Activități”.

Fiecare activitate este derulată de câte o echipă de experți educaționali. Astfel, experții instituțiilor partenere din cadrul CRED – Ministerul Educației, CNPEE – Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, Casa Corpului Didactic din Brașov, București, Buzău, Botoșani, Cluj, Teleorman, Timiș și Olt și cei din Inspectoratele Școlare Județene Bihor, Iași și București – sunt implicați în derularea și realizarea obiectivelor următoarelor activități și subactivități, care constituie fundația proiectului CRED:

A.1.1 Elaborarea documentului de politici educaționale „Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național” și ateliere naționale de informare a decidenților de politici educaționale, experților și partenerilor educaționali relevanți

Activitatea 1.1 din cadrul proiectului CRED se referă, în principal, la elaborarea documentului de politici educaționale ”Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național”. Documentul este necesar pentru buna implementare a proiectului și indispensabil pentru sustenabilitatea procesului de schimbare curriculară din România.

Documentul are astfel o dublă miză: una operațională, pe termen scurt, și o alta strategică. Miza operațională este legată de dezvoltarea, în cadrul proiectului, a unui program de formare a profesorilor fundamentat pe o filosofie educațională și pe valori clare și asumate. În plan strategic, documentul de politici curriculare trebuie să orienteze și să asigure coerența procesului de schimbare curriculară în România. Reconfigurarea curriculumului în raport cu realitățile culturale, economice sau sociale, în raport cu evoluțiile din știință și tehnologie, este un proces ciclic, firesc, de neocolit. În acest context, existența unui document reglator – care să ofere principii și mecanisme clare de funcționare, care să arate marile direcții de acțiune – devine o urgență a politicilor publice în educație.

Documentul de politici educaționale va fi fundamentat pe un diagnostic al sistemului actual de educație românesc și va cuprinde o descriere a contextului intern și internațional, dar și viziunea privind educația și formarea profesională din România. Diferitele componente ale documentului vor fi descrise în raport cu evoluții recente în plan național și internațional și vor trata procesul de predare-învățare-evaluare din perspectiva curriculumului bazat pe formarea și dezvoltarea de competențe. Va fi discutată influența celor opt competențe-cheie formulate la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, vor exista referiri la vectorii fundamentali ai dezvoltării personalității elevului, dar și la formarea profesorilor și la activitățile de predare-învățare-evaluare. Totodată, documentul va explicita consecințele utilizării de Resurse Educaționale Deschise (RED) și de mijloace de Tehnologia Informației și a Comunicării (TIC) asupra paradigmei mai sus menționate. Nu în ultimul rând, documentul va aborda principiile de generare a planurilor-cadru, va discuta problematica disciplinelor de învățământ, fără a neglija tematici transversale precum dezvoltare durabilă, educație pentru pace etc.

Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5765 din 15 octombrie 2020 privind documentul de politici educaționale

„Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național” – click pentru acces

 

A.1.2 Promovarea unei noi metodologii privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, centrat pe dezvoltarea competențelor

Scopul subactivității este reprezentat de elaborarea unei metodologii privind curriculumul la decizia scolii (CDS).

Noile planuri-cadru de învățământ primar și gimnazial au adus o serie de modificări majore și vizează introducerea, la decizia școlii, a unei materii opționale, la nivelul mai multor arii curriculare, fără a include prevederi privind regimul propriu-zis al opționalelor. Necesitatea unei noi metodologii este legată de lipsa acestor detalii sau actualizări privind CDS.

Raport privind situația curriculumului la decizia școlii și a cadrului actual de reglementare
(click pentru a accesa documentul)

 

Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5915 din 2 noiembrie 2020 – Promovarea unei noi metodologii privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, centrat pe dezvoltarea competențelor – click pentru acces

 

 

A.1.3 Revizuirea metodologiei programului ADȘ, elaborarea programelor școlare specifice pentru ADȘ pentru învățământul primar și secundar inferior

Programul „A Doua Șansă – ADS” reprezintă un sprijin acordat persoanelor care au părăsit prematur sistemul educațional. Astfel, cei care nu au reușit să finalizeze ciclul primar și/sau gimnazial și au depășit cu cel puțin 4 ani vârsta de școlarizare specifică acestor niveluri primesc, la propriu, o nouă șansă de a completa și finaliza învățământul obligatoriu sau de a obține o calificare profesională.

Programul ADS este funcțional și este implementat la nivel național.

Element important în remedierea fenomenului abandonului școlar timpuriu, programul ADS a devenit, de asemenea, parte componentă a proiectului CRED. Prin această subactivitate se dorește realizarea unui nou plan-cadru pentru programul ADS existent, revizuirea curriculumului ADS, realizarea unor resurse educaționale adecvate acestui program și formarea cadrelor didactice pe domenii specifice.

 

Metodologie privind organizarea Programului A Doua Șansă – învățământ primar (paginile 2 – 6)click pentru acces

Metodologie privind organizarea Programului A doua șansă – învățământ secundar (paginile 6 – 16)click penntru acces

 

 

A.2.1 Elaborarea si publicarea de ghiduri metodologice pentru diferitele discipline de studiu din invatamantul primar si gimnazial

Scopul subactivității este elaborarea de ghiduri metodologice de aplicare a programelor școlare, pentru învățământul primar și gimnazial, la nivel de clasa și de școală. Ghidurile metodologice susțin activitatea cadrelor didactice în aplicarea la clasă a noilor programe școlare, reprezentând un element important de explicare și exemplificare a programelor școlare. Ghidurile metodologice elaborate vor avea în vedere aspectele comune și cele specifice ale învățământului primar și ale celui gimnazial.

Ghidurile, veritabile elemente de suport, vor viza: formarea profesorilor pentru a iniția și realiza demersuri didactice care valorifică diversitatea culturală a elevilor cu care lucrează, dar și pentru a iniția proiecte educaționale în parteneriat; resurse care să ajute profesorii să includă în curriculumul aplicat elemente de cunoaștere din domenii conexe disciplinelor pe care le predau și să gestioneze așa numitul curriculum ascuns; diversificarea modalităților de implicare a parinților în viața școlii, astfel încât aceștia să își asume noi roluri în relația cu copiii refugiați și cu părinții acestora. Copiii refugiați sunt încadrați în categoria elevilor din medii defavorizate și sunt expuși, de asemenea, riscului abandonului școlar timpuriu.

Toate ghidurile elaborate vor putea fi accesate online, pe platforma educațională CRED și vor fi, de asemenea, tipărite.

 

A.2.2 Elaborarea de resurse educaționale deschise și de alte resurse relevante pentru sprijinirea aplicării la clasă a noilor programe școlare (inclusiv materiale multimedia etc.)

Rolul acestei subactivități este de a susține procesul de implementare a noului Curriculum național printr-un set de resurse digitale suport relevante. Resursele dezvoltate vor sprijini învățarea la disciplinele prevăzute de programele școlare din ciclul primar și gimnazial, atât pe termen scurt și mediu, în perioada de derulare a proiectului, cât și pe termen lung.

Resursele Educaționale Deschise – RED sau OER sunt definite ca resurse de învățare (incluzând documente de proiectare didactica, suporturi de curs, fise de lucru, resurse audio-video, aplicații multimedia, podcast si alte materiale dezvoltate pentru predare și învățare) disponibile în orice format, în domeniul public, care au fost publicate sub licență liberă ce permite accesul gratuit, utilizarea, adaptarea si redistribuirea de către alte persoane cu restricții limitate sau fără restricții.

Activitățile aferente subactivității A 2.2 vizează trei componente majore: realizarea unei platforme pentru RED, realizare de RED și promovarea platformei.

Resurse Educaționale Deschise – RED CRED (click pentru acces)

Analiza nevoilor cadrelor didactice legate de utilizarea și crearea de Resurse Educaționale Deschise
(click pentru acces)

 

A.2.3 Constituirea unei oferte naționale de programe școlare pentru opționale integrate (inclusiv ADS) și promovarea ei

Pentru extinderea ofertei naționale de CDS integrat, subactivitatea A2.3. urmărește elaborarea a 20 programe școlare pentru opționale integrate pentru învățământul gimnazial (4 programe pe an de studiu din învățământul gimnazial și 4 programe pentru Programul „A doua șansa”, nivelul secundar inferior). Etapele desfășurării subactivității implică: formarea grupurilor de lucru pentru proiectarea opționalelor integrate, proiectarea, avizarea și promovarea celor 20 de opționale integrate.

Programe școlare de opționale integrate
(click pentru acces)

 

Ordinul Ministrului Educației numărul 6101/2022 privind aprobarea de programe școlare pentru discipline opționale din învățământul preuniversitar publicat în Monitorul Oficial, numărul 1072 din 7 noiembrie 2022
(click pentru acces)

 

 

 

A.3.1 Analiza nevoilor de formare a profesorilor din învățământul primar și gimnazial pentru aplicarea noului Curriculum Național

„Analiza de nevoi de formare a profesorilor pentru aplicarea noului curriculum” are rolul de a asigura informațiile necesare pentru etapele următoare ale pregătirii programului de formare: stabilirea obiectivelor de formare, în termeni de competențe necesar a fi dezvoltate prin programul de formare; definitivarea tematicii de formare; selectarea metodologiei programului de formare; ajustarea orarului de formare la nevoile, așteptările și disponibilitățile de timp ale profesorilor; planificarea monitorizării și a evaluării programului de formare.

Analiza, în sine, ajută la identificarea nevoilor de formare a profesorilor în corelație cu aplicarea noului curriculum, în vederea elaborării programului de formare din cadrul proiectului CRED.

Raport privind nevoile de formare ale cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial în domeniul abilitării curriculare(click pentru a accesa documentul)

 

 

A.3.2 Pregătirea activităților de formare continuă a formatorilor și a cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial

Activitatea A.3.2 cuprinde etape specifice de pregătire a programului de formare a cadrelor didactice în domeniul abilitării curriculare, pentru a asigura calitatea și eficiența intervenției programului de formare.

Scopul activității de pregătire a procesului de formare vizează asigurarea calității formării continue a cadrelor didactice, din perspectiva asigurării premiselor pentru implementarea adaptată a noului curriculum, la nivelul primar și gimnazial și pentru promovarea unor practici eficiente la clasă.

Principalele etape se referă la elaborarea metodologiei de formare a cadrelor didactice, a suporturilor de curs și a resurselor de învățare, pregătirea dosarelor de acreditare pentru programele de formare a formatorilor și de formare a cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial, pregătirea spațiilor de învățare online pe platformă și elaborarea și implementarea programului de formare a formatorilor.

Mai multe detalii despre formările de formatori sunt disponibile în categorie Noutăți/ Evenimente (click pentru acces) sau Noutăți/ Știri (click pentru acces)

 

A.3.3. Formarea cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial, în vederea integrării noului curriculum de gimnaziu și facilitării tranziției elevilor de la nivelul primar la cel gimnazial (asigurarea accesului la învățământ primar și gimnazial de calitate pentru toți elevii)

Un proces de schimbare curriculară majoră are mai multe componente, care se susțin reciproc și care doar împreună pot genera o schimbare de profunzime la nivel de sistem. Noile programe școlare pentru învățământul primar și pentru cel gimnazial reprezintă doar o parte a procesului de schimbare a Curriculumului Național.

Alte componente sunt reprezentate de pregătirea procesului de implementare a programelor școlare (formarea cadrelor didactice având un rol esențial), precum și de implementarea programelor școlare (activitatea propriu-zisă desfășurată de cadrele didactice împreună cu elevii, practicile didactice utilizate fiind, în acest sens, definitorii).

Formarea continuă din cadrul prezentului proiect constituie un program acreditat de abilitare curriculară, prin intermediul căruia cadrele didactice urmează să dobândească sau să își dezvolte competențele de a utiliza programa școlară în scopul proiectării demersului didactic și al organizării acestuia la clasă.

Acest lucru presupune raportarea cadrelor didactice la filosofia programei școlare, la elementele de noutate ale programei, la elementele din structura programei, în scopul utilizării prevederilor programei în practica didactică la clasă și în dezvoltarea unor practici didactice noi, inovative.
Activitatea A.3.3 presupune implementarea celor 16 programe de formare continuă acreditate, pentru 55.000 de cadre didactice din învățământul primar și gimnazial.

CLICK pentru mai multe detalii

Mai multe detalii despre formarea cadrelor didactice sunt disponibile în categorie Noutăți/ Evenimente (click pentru acces) sau Noutăți/ Știri (click pentru acces)

 

A.4.1 Pilotarea unor intervenții complementare de sprijin a elevilor din grupuri vulnerabile; (OS6.3)

Subactivitatea vizează măsuri de asigurare a oportunităților egale pentru 2.500 de copiii expuși riscului de abandon școlar, în special prin programe de sprijin individualizat.

Cei 2.500 de copii care prezintă risc de părăsire timpurie a școlii, din județele Bihor, Iași și zona periurbană a Bucureștiului, vor beneficia de măsuri integrate, personalizate, adaptate specificului local, economic și socio-cultural al zonelor. Aceste măsuri vor pune accent pe prevenirea abandonului școlar prin informare, consiliere și mentorat, precum si prin activități extra-curriculare.

Astfel, se vor aloca 400 de Euro/elev din care: 3/4 pentru pachetele de servicii și 1/4 pentru achiziționarea de materiale suport pentru susținerea metodelor didactice interactive, centrate pe nevoile de învățare ale elevilor și pentru facilitarea accesului elevilor la experienţe de învăţare nonformală, considerate modalităţi complementare de formare a competenţelor cheie.

 

A.4.2. Dezvoltarea și pilotarea unor strategii de adaptare curriculară la nevoile elevilor din grupuri vulnerabile (OS6.5)

Scopul acestei subactivități este acela de a pilota un document cadru privind strategiile de adaptare curriculară în școli situate în comunități dezavantajate, care se confruntă cu un risc sporit de părăsire timpurie a școlii. În procesul de adaptare curriculară la nevoile specifice ale elevilor din comunități dezavantajate, fiecare școală implicată va dezvolta o strategie de adaptare curriculară pornind de la analiza nevoilor specifice de învățare ale elevilor.

În procesul de pilotare prevăzut în cadrul acestei subactivități, cadrele didactice implicate vor elabora un „Jurnal didactic” care va cuprinde descrierea activităților de pilotare realizate, precum și rezultatele și impactul asupra învățării elevilor, pe baza unor elemente specifice de evaluare, feedback și reflecție didactică.

Această activitate va oferi astfel un feedback aplicat cu privire la relevanța și utilitatea resurselor educaționale deschise CRED și a noilor programe CDS dezvoltate în cadrul proiectului, din perspectiva unor nevoi specifice de învățare ale elevilor din grupuri vulnerabile.

Rolul cadrelor didactice în această activitate va fi acela de profesor cercetător, capabil să adapteze aplicarea programelor școlare la nevoi specifice de învățare și să evalueze utilitatea și relevanța activităților derulate pentru progresul în învățare al elevilor din școli situate în comunități dezavantajate.

De asemenea, pe baza rezultatelor obținute pe parcursul acestei subactivități, cadrele didactice vor oferi recomandări specifice pentru activități extracurriculare desfășurate în cadrul subactivității A4.1., astfel încât sprijinul oferit elevilor să fie coerent și cele două subactivități să se susțină reciproc pentru o învățare eficientă.

 

A4.3 Informarea decidenților de politici educaționale, experților și partenerilor educaționali relevanți privind actualizarea Curriculumului Național; (OS6.5)

Această subactivitate are rolul de a informa părțile interesate din sistemul educațional cu privire la activitățile de succes ale cadrelor didactice, cu privire la experiențele ce au vizat rezultate pozitive curriculare și nonformale, în aplicarea planurilor cadru în învățământul primar și gimnazial.

Organizarea a 3 conferințe naționale și a 90 de workshop-uri la nivel local oferă părților interesate în educație înțelegerea avantajelor oferite de schimbul de bune practici, pentru eficientizarea și creșterea calității în educație, în contexte curriculare și nonformale.

De asemenea, se evidențiază implicarea cadrelor didactice și se oferă posibilitatea recunoașterii contribuției acestora la perfecționarea activităților didactice. Astfel, se creează posibilitatea diseminării rezultatelor de bune practici la nivel local și național, precum și valorizarea și stimularea cadrelor didactice cu rezultate educaționale inovative deosebite.

 

A.5.1. Evaluarea competențelor absolvenților clasei a IV-a din perspectiva achiziției competențelor cheie, cu focalizare pe elevii din categorii dezavantajate (studiu tip base-line)

A.5.1 este justificată de faptul că până în acest moment nu există date de cercetare care să pună în relație deciziile de politică educațională în domeniul curriculumului cu performanțele reale ale elevilor în achiziția de competențe cheie și cu practicile didactice de la clasă.

Pentru a asigura formarea setului de 8 competențe cheie recomandate la nivel european pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (competența de comunicare în limba maternă, în limbi străine, competențe matematice și de bază în științe și tehnologii, competență digitală, a învăța să înveți, competențe sociale și civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat, sensibilizare și exprimare culturală) a fost realizat un profil de formare pe niveluri.

Cercetarea, derulată pe un eșantion reprezentativ, pornește de la următoarea ipoteză de lucru: Analiza stadiului de implementare a curriculumului centrat pe dezvoltarea competențelor cheie oferă un feedback consistent pentru revizuirea practicilor didactice, a politicilor educaționale și, în perspectivă, a curriculumului.

Obiectivele avute în vedere sunt măsurarea nivelului de performanță al competențelor cheie la elevii de clasa a IV-a, identificarea influențelor de context socio-educațional asupra performanțelor elevilor, promovarea de repere/soluții la nivel de practici școlare și de politici educaționale pentru ameliorarea rezultatelor învățării la elevi, în termeni de competențe cheie.

Evaluarea competențelor-cheie la finalul clasei a IV-a

Broșuri cu teste integrate, pentru elevii de clasa a IV-a(click pentru a accesa)

 

 

A.5.2. Evaluarea de proces si rezultat a proiectului

Evaluarea de proces și rezultat a proiectului are rolul de a asigura informațiile necesare pentru:
– monitorizarea modului de implementare a proiectului, în acord cu planificarea inițială a activităților;
– identificarea situațiilor de risc ce au intervenit în implementarea proiectului, în vederea identificării de soluții optime;
– îmbunătățirea continuă a implementării activităților, a coordonării experților și a gestionării resurselor aferente proiectului;
– informarea publică a beneficiarilor, a decidenților și a finanțatorului privind rezultatele proiectului;
– realizarea unor analize și cercetări tematice prevăzute în proiect.

 

 

 

A.5.3 Realizarea de cercetări tematice care să sprijine procesul de implementare a curriculumului bazat pe competențe cheie, cu focalizare pe elevii din categorii dezavantajate

Odată cu implementarea proiectului, experții implicați în organizarea și derularea CRED vor realiza o serie de studii tematice. Problematica abordată de cercetarile tematice va fi stabilită pe parcursul implementării proiectului, astfel încât să răspundă nevoilor specifice identificate, să sprijine activitățile ce urmează a fi desfășurate și să ofere date de cercetare privind implementarea noului curriculum.

Analiza comparativă a recomandărilor europene referitoare la competențele-cheie (click pentru a accesa documentul)