Image by Wokandapix from Pixabay

Modificările curriculare reprezintă procese complexe, iar implementarea acestor măsuri la nivel național, de la stabilirea până la punerea în practică, se poate dovedi o veritabilă provocare. Riscul abadonului școlar, în mediile defavorizate, crește într-un asemenea moment. Tocmai de aceea, implementarea unui nou curriculum trebuie să țină cont de nevoile unor actori-cheie din cadrul procesului de predare-învățare-evaluare, anume cadrele didactice.

Acesta este motivul care a stat la baza studiului național privind nevoile de formare ale cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial în domeniul abilitării curriculare. Raportul privind analiza stă, de altfel, la baza dezvoltării programului de formare a cadrelor didactice din cadrul proiectului ”Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED”, obiectivul principal al acestuia fiind exact prevenirea abandonului școlar timpuriu.

Astfel, instituțiile partenere din cadrul CRED, Ministerul Educației Naționale, Institutul de Științe ale Educației, Casele Corpului Didactic din Brașov, București, Buzău, Botoșani, Cluj, Teleorman, Timiș și Olt, cu susținerea Inspectoratelor Școlare Județene, au realizat o cercetare, la nivel național.

Click AICI pentru a descărca documentul complet RAPORT PRIVIND NEVOILE DE FORMARE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂM NTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL ÎN DOMENIUL ABILITĂRII CURRICULARE

Cercetarea a evidențiat mai multe nevoi ale cadrelor didactice, nevoi ce își vor găsi ”rezolvarea” (alt cuvânt decât rezolvarea?) prin implementarea proiectului CRED:

  • nevoia de a învăța cum să suplinească uneori precaritatea bazei materiale de care dispun, precaritate ce constituie un obstacol în implementarea noului curriculum; OBSERVAȚIE: nu știu dacă să punem acest paragraf pe site!
  • nevoia de a dobândi competențe digitale cât mai bune, de a utiliza mai intens noile tehnologii în procesul educațional;
  • nevoia de informare, de formare profesională și de dezvoltare personală, cu impact direct asupra performanțelor lor profesionale, precum şi asupra rezultatelor elevilor;
  • nevoia de libertate și autonomie, ca o condiție esențială a manifestării creativității și responsabilității profesionale; birocrația este menționată în mod explicit ca factor de stres profesional, de diminuare a autonomiei profesorilor și de reducere a timpului alocat activităților cu elevii;
  • nevoia de comunicare, colaborare și sprijin din partea colegilor (pentru colaborare și sprijin prin comunitățile profesionale), a decidenților (directori și inspectori, văzuți ca persoane de sprijin, nu de control), a experților în domeniu (cu orientare practică cât mai pronunțată, pentru învățarea situațională), a părinților (ca membri ai unei comunități educaționale mai largi);
  • nevoia de modele profesionale oferite de experți în domeniu, dar și de alte cadre didactice (eventual cu mai multă experiență) cu aceleași probleme/ preocupări;
  • nevoia de recunoaștere profesională, atât din partea societății (prin statutul cadrului didactic), cât și din partea comunității educaționale din care profesorii fac parte (recunoașterea și respectul din partea elevilor, a părinților, a altor profesioniști);

Cadrele didactice au aşteptări ridicate de la oferta de formare CRED. Cel mai frecvent solicitate competenţe sunt cele care fac referiri la abilităţile necesare în activitatea practică la clasă, la modalităţile de adaptare a curriculumului la specificul elevilor cu care lucrează fiecare dintre profesori.

Click AICI pentru a descărca documentul complet RAPORT PRIVIND NEVOILE DE FORMARE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂM NTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL ÎN DOMENIUL ABILITĂRII CURRICULARE

Reamintim aici: scopul cercetării a fost identificarea nevoilor de formare a cadrelor didactice din România în domeniul curriculumului, care să susțină aplicarea eficientă a noilor programe școlare de învățământ primar și gimnazial.

Au fost consultate 13.136 persoane. Răspunsurile au fost validate, iar după eliminarea celor irelevante pentru domeniul și subiectele investigate, a reieșit un număr de 12.233 de respondenți, mai exact 10,5% din totalul cadrelor didactice din sistemul de învățământ primar și gimnazial. Dintre respondenţi, 12.198 (98,9%) sunt cadre didactice, restul de 135 persoane (1,1%) aparţinând personalului didactic auxiliar sau nedidactic.

Au fost realizate și profilurile elevilor care prezintă risc de abandon școlar timpuriu, unitățile de învățământ din care aceștia fac parte fiind vizate în mod prioritar de implementarea proiectului CRED.

Astfel, aceștia aparțin anumitor minorități etnice, sunt elevi cu domiciliul în zona rurală sau fac parte din comunități dezavantajate socio-economic, elevi ai căror părinți sunt plecați la muncă în afara țării pe durată nedeterminată, au repetat cel puțin un an de școală, elevi cu dizabilități sau nevoi speciale cu sau fără certificare, elevi aflați în anul pregătitor de limba română (refugiați, emigranți etc.), elevi cu antecedente infracționale sau cu diverse adicții sau aflați în situații speciale (eleve însărcinate sau care au născut etc.).

Analiza de nevoi de formare ale cadrelor didactice a fost realizată în contextul Proiectului CRED, mai exact Activitatea A.3.1 – Analiza nevoilor de formare a profesorilor din învățământul primar și gimnazial pentru aplicarea noului curriculum național.