Obiectivul general al proiectului „Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru toți” – CRED vizează prevenirea părăsirii timpurii a școlii. Structurate într-un mod complex, circular, cu un nivel ridicat de interdependență și având influențe pozitive unele asupra celorlalte, toate activitățile proiectului CRED converg către un unic scop, anume creșterea accesului la experiențe de învățare de calitate ale elevilor din învățământul preuniversitar primar și gimnazial, cu precădere a acelor elevi proveniți din medii dezavantajate și care sunt expuși riscului de abandon școlar.
Astfel, pentru a evalua și implementa cele mai potrivite măsuri de prevenire a abandonului școlar, dar și pentru a înțelege mai bine acest fenomen, în cadrul CRED este organizată pilotarea unor strategii integrate de sprijin a elevilor din grupuri vulnerabile, fiind totodată create și, ulterior, implementate, noi modalități și instrumente de lucru, atât cu profesorii care predau în școli cu astfel de elevi, cât și cu elevii înșiși.
Încă de la începutul proiectului, două din subactivitățile sale au vizat 2.500 de elevi expuși riscului de abandon școlar, aceștia provenind din 25 de unități de învățământ din județele Bihor, Iași și din zona periurbană a Bucureștiului (10 – județul Iași, 10 – județul Bihor, 5 – București).
Școlile participante la proiect au fost implicate într-un demers amplu de identificare a nevoilor concrete, reale cu care se confruntă elevii pe care îi școlarizează.
Pe baza acestor nevoi și în acord cu viziunea și obiectivele școlii cu privire la sprijinirea elevilor vulnerabili, a fost dezvoltată, la nivelul fiecărei școli, o strategie de adaptare curriculară la nevoile de învățare ale elevilor în risc, gândită ca un mod structurat de implementare a noului curriculum de către principalii actori ai școlilor din comunități dezavantajate.
În majoritatea școlilor, strategia a fost dezvoltată cu implicarea activă a profesorilor, în cadrul unui proces cu adevărat colaborativ.
Intervențiile propuse în cadrul acestei componente a proiectului CRED au fost dezvoltate valorificând experiența echipei Unității de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), Partener în cadrul proiectului CRED, în dezvoltarea de proiecte de cercetare-acțiune în comunități dezavantajate, în special cele realizate în parteneriat cu Ministerul Educației și Reprezentanța UNICEF România. Componenta didactică a acestor intervenții s-a dovedit a fi extrem de importantă pentru reducerea riscului de absenteism și abandon școlar, în special prin inițierea unor strategii de adaptare a curriculumului național la nevoile specifice de învățare ale elevilor vulnerabili.
În anul școlar 2019/2020, în proiectul CRED au fost elaborate și aplicate o serie de instrumente de lucru specifice pentru profesori și elevi, prezentate într-un document-cadru de aplicare la nivelul școlii/clasei a unor strategii de adaptare curriculară la nevoile elevilor din grupuri vulnerabile.
Acest document a fost elaborat pentru a sprijini profesorii în:
- elaborarea unor strategii de adaptare curriculară la nivelul școlilor situate în comunități defavorizate;
- evaluarea activităților realizate;
- documentarea bunelor practici de lucru cu elevi în risc.
În acest demers sunt incluse două inițiative complementare:
- Activități nonformale menite să crească atractivitatea școlii prin lucru direct cu elevii: subactivitatea A4.1 – Pilotarea unor intervenții complementare de sprijin a elevilor din grupuri vulnerabile
- Lucrul direct cu profesorii implicați, pentru o mai bună cunoaștere a problemelor și a riscurilor la care sunt expuși elevii și, totodată, identificarea contextelor favorabile învățării: subactivitatea A4.2 – Dezvoltarea și pilotarea unor strategii de adaptare curriculară la nevoile elevilor din grupuri vulnerabile.
Astfel, în cadrul A4.1, Master Artis – organizația neguvernamentală contractată în cadrul proiectului, cu experiență vastă, complexă, în livrarea de servicii educaționale specializate – a asigurat implementarea activității în cele 25 de unități școlare (10 – județul Iași, 10 – județul Bihor, 5 – București), pe parcursul unui total de 9.830 de ore.
Elevii acestor unități beneficiază de măsuri integrate, personalizate, adaptate specificului local, economic și socio-cultural al zonelor vizate. Aceste măsuri pun accent pe prevenirea abandonului școlar prin informare, consiliere și mentorat, precum si prin activități extra-curriculare.
Printre activitățile efectuate se regăsesc:
- supravegherea și îndrumarea în efectuarea temelor (exerciții aplicative, fișe, texte, jocuri);
- activități de încurajare a lecturii (lectură propriu-zisă, cărți, film, fișe de lectură);
- autocunoașterea, intercunoașterea prin activități de dezvoltare emoțională și socială (aplicații practice, planșe, enciclopedii etc.);
- activități fizice și mișcare (jocuri de îndemânare – popice, jaloane etc.);
- activități remediale;
- consiliere în carieră;
- dezvoltarea atitudinii active;
- integrarea și implicarea socială (coduri de conduită, cetățenie activă, atitudine responsabilă față de mediul înconjurător, dezvoltare durabilă);
- prevenirea comportamentelor violente/riscante datorate viciilor etc.
Experienţele de învăţare nonformală sunt considerate modalități complementare de formare a competenţelor cheie.
În cadrul A4.2, s-a dorit o corelare cât mai bună între diferitele intervenții, la nivelul clasei și al școlii, la nivelul curriculumului formal și al activităților extracurriculare.
Pilotarea strategiilor elaborate la nivelul școlilor incluse în proiect a urmărit aplicarea în activitățile cu elevii, în special elevii în risc de eșec școlar, a unor resurse și instrumente specifice.
În cadrul proiectului au fost organizate ateliere de lucru care să arate tuturor actorilor din școală că această intervenție nu vine să îngreuneze sau să aglomereze activitatea profesorilor, ci să ofere o altă perspectivă asupra modului în care pot fi create contexte semnificative de învățare pentru elevii vulnerabili.
Demersul de pilotare a strategiilor de adaptare curriculară a invitat profesorii participanți la proiect:
- să-și cunoască în mod sistematic elevii cu care lucrează, prin utilizarea unui instrument specific, anune Fișa de cunoaștere a elevilor în risc de abandon;
- să documenteze activitățile de învățare pe care le realizează la clasă;
- să reflecteze asupra acestora într-un jurnal didactic;
- să lucreze personalizat, adaptat, cu elevii în risc major de abandon, prin dezvoltarea unui plan individualizat de intervenție.
Planul Individualizat de Intervenție este un alt instrument de sprijin pentru elevii vulnerabili dezvoltat în cadrul proiectului.
El se adresează elevilor în risc major de abandon și absenteism și este realizat de echipa de profesori care pot sprijini progresul elevului în învățare (de regulă, echipa este formată din profesori pe care elevul îi consideră factori de sprijin și profesori la ale căror discipline elevul are dificultăți de învățare).
Realizarea Planului de Intervenție se bazează pe informații complexe despre elevi, colectate prin mijloace diverse (fișa de cunoaștere, caracterizări ale elevului, documente școlare etc.) și de la actori variați (elevul însuși, familie, profesori).
Instrumentul include informații specifice despre activitățile planificate cu elevul, rezultatele obținute, efecte asupra acestuia.
Deși poate ridica unele dificultăți în aplicare, din cauza complexității sale, instrumentul a demonstrat până acum că reprezintă un sprijin real pentru elevul în risc major: îl însoțește pe elev pas cu pas în parcursul școlar, prin echipa de profesori care îi alocă timp și resurse adaptate nevoilor sale concrete de învățare, intereselor și aptitudinilor sale.
După o perioadă de început care a fost, așa cum este fiecare început, plină de provocări, după unele redefiniri ale acțiunilor și instrumentelor din cadrul activității de pilotare, școlile implicate în proiect sunt la cea de-a treia strategie instituțională de adaptare curriculară.
Echipele de proiect, cu sprijinul experților de la ISJ Iași, ISJ Bihor și ISMB, au învățat din experiența anilor anteriori și experimentează noi activități de învățare cu elevii vulnerabili.
Cei 180 de profesori participanți la proiect (experți pilotare) au intrat în ritmul activităților reflexive, conturându-se, treptat, o comunitate de învățare valoroasă.
În anul școlar 2021/2022, activitatea de pilotare a strategiilor de adaptare curriculară continuă în cele 25 de școli participante la proiect, prin:
- implementarea activităților planificate în acord cu nevoile de învățare ale elevilor vulnerabili;
- continuarea reflecțiilor din jurnalele didactice;
- continuarea implementării planurilor individualizate de intervenție.
Școlile, prin profesorii lor, rămân deschise pentru identificarea și includerea în activitățile proiectului de noi elevi identificați în situație de risc, astfel încât contextele de învățare să se adreseze tuturor elevilor și să fie cât mai bine adaptate nevoilor lor de învățare.
În acest context, vor fi identificate noi experiențe pozitive în lucrul cu elevii vulnerabili, practici care pot inspira activitățile de învățare ale profesorilor care lucrează cu elevi vulnerabili, inclusiv noi modalități de a face față unor provocări specifice perioadei pandemice pe care o traversăm.
În concluzie, referindu-ne la fotografia de etapă realizată prin prezentul text, putem afirma că, așa cum a făcut-o și prin intermediul altor activități ale sale, proiectul ”Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru toți” – CRED își onorează, în continuare, statutul de ”Deschizător de drumuri”.
Dacă pilotarea cuprinde concepte mult mai largi și generoase precum ”orientare, călăuzire, ghidare, îndrumare, noțiuni și metode proprii etc.”, putem spune că, și aici, până în această etapă, avem 100% rezultate pozitive, care se încadrează în, și poate chiar le depășesc, pe cele previzionate. Cu atât mai mult cu cât majoritatea activităților prezentate mai sus s-au desfășurat în plin context pandemic, lucru care nu a ușurat deloc demersurile ce au fost de realizat.