Știri

Cercetare – Modul în care s-au implicat profesorii beneficiari ai programului de formare CRED în desfășurarea învățării la distanță

By 6 august 2020 No Comments

În cadrul subactivității A.5.3. Realizarea de cercetări tematice care să sprijine procesul de implementare a curriculumului bazat pe competențe cheie, în perioada aprilie-mai 2020 a fost inițiată o cercetare online în rândul cadrelor didactice care au participat la programele de formare, organizate în cadrul proiectului „Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru toți – CRED”.

Cercetarea a avut ca scop investigarea modalităților în care profesorii din grupul țintă s-au implicat în organizarea și desfășurarea învățării la distanță, precum și analizarea opiniilor lor cu privire la utilitatea formării CRED.

Studiul a pornit de la ideea că situația determinată de suspendarea cursurilor față în față a impus schimbări semnificative și deloc anticipate la nivelul sistemului educațional, implicit la nivelul modului în care se realizează învățarea – în forme variate, mai puțin controlat decât în mediul școlar, în condiții și ritmuri diferite.

Lotul investigat

 Cercetarea a cuprins 2318 cadre didactice. Acoperirea teritorială a lotului investigat reflectă diversitatea rețelei școlare, atât pe medii de rezidență, cât și pe județe și pe tipuri de localitate. Pe niveluri de educație, aproximativ 45% dintre profesorii participanți la cercetare predau în învățământul primar, o pondere apropiată având și profesorii care predau în învățământul gimnazial. Profesorii de limba română, limbi moderne și matematică au cea mai mare pondere în rândul profesorilor de gimnaziu investigați, ceea ce reflectă distribuția pe discipline a grupelor de formare derulate până în prezent în cadrul Proiectului CRED.

La momentul aplicării cercetării, 31% dintre profesorii respondenți finalizaseră programul de formare CRED, iar 69% erau în curs de finalizare.  

Rezultatele cercetării referitoare la organizarea și desfășurarea învățării la distanță

Datele de cercetare indică faptul că peste 98% dintre respondenți au declarat că au derulat activități cu elevii în perioada suspendării cursurilor față în față. Această stare de fapt era așteptată, dat fiind specificul programului de formare în CRED și instrumentele puse la dispoziția cadrelor didactice participante.

  • Majoritatea profesorilor participanți la investigație s-au autoapreciat că dețin competențe digitale de nivel ridicat, inclusiv ca urmare a participării la programul de abilitare curriculară organizat în format blended learning în cadrul Proiectului CRED.
  • Cu privire la modalitățile tehnice de comunicare și activitate cu elevii, mai puțin de jumătate dintre profesori (42%) au folosit în această perioadă o platformă de învățare online propriu-zisă (50% în urban sunt și 30% în rural) și pe niveluri de educație (29% în primar și 44,1% la gimnaziu). Peste 40% dintre respondenți au declarat că au făcut apel si la alte mijloace (spații colaborative de comunicare și învățare, aplicații online). Portalul digital.educred.ro promovat de MEC a fost menționat de aproape jumătate dintre profesori, la momentul aprilie 2020. În afara instrumentelor online, peste 85% dintre profesori declară faptul că în perioada școlii de acasă au apelat si la instrumente de comunicare specifice învățământului la distanță (telefon, email), atât în cazul profesorilor din rural, cât și a celor din urban.
  • În perioada suspendării cursurilor față în față, profesorii au utilizat resurse didactice Se remarcă ponderea ridicată a fișelor de lucru și a resurselor audio-video (utilizate de peste trei sferturi dintre cei investigați), concomitent cu incidența scăzută a celor care au declarat utilizarea manualelor digitale. Alte resurse utilizate de ponderi de 30-50% dintre profesori au vizat: auxiliare didactice, prezentări, lecturi, fișe de evaluare. Cei mai mulți dintre profesori au indicat faptul că resursele utilizate în activitățile online sau la distanță cu elevii: au fost identificate în mediul online ca RED-uri (80%), au fost create de ei înșiși (73%), le-au preluat din diferite auxiliare (63%)sau din manuale (48%).
  • Profesorii au utilizat variate modalități de organizare și desfășurare a activității didactice la distanță. Cele mai frecvente contexte de predare-învățare au constat în alocarea de sarcini de lucru individuale pentru exersare și rezolvare. De asemenea, profesorii au utilizat frecvent prezentări în activitățile online (explicații frontale, rezolvarea de sarcini de lucru cu întreaga clasă) și, în pondere mai redusă și cu frecvență mai redusă, activități pe grupuri de lucru pentru rezolvarea unor sarcini de învățare.
  • Un alt aspect abordat în cercetare face referire la modalitățile în care profesorii au monitorizat învățarea la distanță a elevilor. 80% dintre profesori au apelat la colectarea constantă, prin diferite modalități tehnice, a temelor rezolvate de elevi. Doar unul din zece profesori a utilizat interacțiunile video sincron ca modalitate de evaluare a sarcinilor de lucru. Alte modalități utilizate în ponderi mai reduse au vizat colectarea temelor într-un portofoliu care urmează a fi verificat la momentul reluării cursurilor față în față.
  • Profesorii au oferit informații cu privire la modul în care au reușit să ofere feedback elevilor lor. Peste 70% dintre profesori au declarat că au reușit să ofere un feedback individualizat fiecărui elev, pe baza temelor transmise prin diferite canale de comunicare și/sau în cadrul interacțiunilor online. 20% dintre profesori au optat pentru oferirea de feedback general pentru întreaga clasă, pe baza căruia elevii puteau să își corecteze temele. Unii profesori au declarat că nu au reușit să ofere un feedback consistent elevilor cu privire la rezultatele din perioada învățării la distanță.
  • Cercetarea a chestionat măsura în care profesorii au primit sprijin din partea factorilor educaţionali, a autorităţilor locale, a instituției școlare și a părinților. în organizarea activităţii la distanţă. Proiectul CRED, unitățile de învățământ și ministerul educației erau, la momentul aprilie 2020, cele mai importante instanțe de sprijin pentru profesori (peste 80% dintre respondenți au indicat cel puțin o formă de sprijin din partea acestora). Un rol important, indicat de procente de peste 60% dintre respondenți, l-au avut și inspectoratele școlare județene și colegii de catedră. Alte instanțe de sprijin, menționate de ponderi de sub 20% dintre profesori, au fost: CCD-urile, CJRAE/CMBRAE, diferite ONG-uri și autoritățile locale. Sprijinul primit de la aceste instanțe a fost variat: suport în organizare, acces la echipamente și dispozitive necesare învățării la distanță, acces la resurse de învățare online, platforme și aplicații online.
  • Pentru participanții la cercetare, părinții reprezintă o resursă importantă, care poate avea un rol direct în creșterea participării și a implicării elevilor în activitățile didactice. Peste jumătate (55%) au afirmat că, în perioada suspendării cursurilor față în față, au primit sprijinul părinților, care au încercat să creeze condiții optime de comunicare și de studiu pentru copii (spațiu, echipamente, asistență). De asemenea, aproape un sfert dintre profesorii investigați sunt de părere că unii părinți încep să se adapteze la acest mod de organizare a activităților școlare și oferă sprijin chiar și altor părinți. Aproape unul din cinci profesori a declarat că părinții, în majoritatea lor, se simt depășiți și au un nivel scăzut de implicare, sau se consider nemulțumiți de acest mod de organizare a activităților școlare.
  • În absența unei experiențe anterioare semnificative de predare-învățare online, pentru majoritatea profesorilor perioada învățării la distanță a însemnat un efort intens de adaptare, de pilotare, de învățare. În această perioadă ei s-au confruntat cu variate provocări și dificultăți. Cele mai multe provocări menționate au făcut referire la elevi: lipsa/insuficiența echipamentelor și a accesului la Internet, necesare pentru organizarea învățării la distanță; o mai slabă implicare și motivare pentru a folosi noile tehnologii în scopul învățării. De asemenea, Organizarea activității la distanță a solicitat, pentru jumătate dintre profesori, resurse materiale și resurse de timp foarte mari pentru pregătire, desfășurare, feedback.

Rezultatele cercetării referitoare la programul de formare CRED

  • În opinia profesorilor, punctele forte ale programului de formare CRED au constat în următoarele aspecte: asigură formatori de calitate, cu prestație; se centrează pe domeniul abilitării curriculare care este prioritate a sistemului educațional românesc; are o componentă importantă de asistență acordată cursanților pe durata formării; utilizează o platformă de eLearning cu activități online; oferă cursanților metode și experiențe practice relevante; asigură suporturi de curs și materiale de studiu de calitate; propune modalități de evaluare flexibile și inovative; este un program național oferit de MEC și oferă multe credite. Fiecare dintre aceste aspecte au fost menționate în ponderi ample, de 85-95% dintre profesori.
  • În ponderi ample cuprinse între 82 și 96%, profesorii investigați au apreciat pozitiv următoarele rezultate ale participării lor la programul de formare CRED: s-au familiarizat cu activităţi sincron de învăţare (webinare); au înţeles mai bine avantajele şi limitele utilizării noilor tehnologii; au învățat să identifice şi să utilizeze Resurse Educaţionale Deschise; au învăţat să lucreze pe o platforma online; au învăţat să utilizeze diferite aplicaţii online în activităţile didactice cu elevii; au dezvoltat activităţi de învăţare mai bine adaptate nevoilor şi specificului elevilor nativi digital; au folosit în mai mare măsură strategii şi instrumente de evaluare care valorifică noile tehnologii; au lucrat mai eficient cu colegii în spaţii colaborative online; au învăţat să dezvolte chiar ei o serie de Resurse Educaţionale Deschise. Toate aceste aspecte au căpătat importanță amplă în contextul în care activitatea didactică a trecut din sala de clasă în mediul online sau sub diferite alte forme de organizare.
  • Profesorii au propus o serie de aspecte care suportă ameliorare pentru o mai bună derulare a programului de formare CRED. Pentru aproape jumătate dintre profesori, resursele de timp alocate diverselor module reprezintă un aspect problematic; pe de o parte, timpul total de formare este amplu; pe de altă parte, anumite teme necesită un timp mai mare pentru aprofundare. Peste un sfert dintre profesori au menționat că resimt nevoia de sprijin mai semnificativ după finalizarea cursului, în etapa de valorificare la clasă a competențelor dezvoltate. Alte aspecte care necesită ameliorare sunt: accesul la platforma online și asistența tehnică acordată în acest sens (22%); aplicabilitatea suporturilor de curs pentru varietatea situațiilor educaționale din sistemul de învățământ românesc; comunicarea cu organizatorii și alte aspecte logistice legate de curs (11%).
  • Au fost propuse modalități alternative prin care Proiectul CRED poate susține învățarea la distanță: facilitarea accesului la Resurse Educaționale Deschise pentru fiecare clasă/disciplină de studiu (56% dintre propuneri); webinarii sau alte forme de învățare colaborativă, care să sprijine dezvoltarea competențelor de utilizare a platformelor și aplicațiilor relevante (43%) sau care să abordeze în profunzime aspecte privind proiectarea activităților la distanță/online (35%); orientări privind abordarea unor aspecte socio-emoționale în comunicarea și activitățile de învățare la distanță cu elevii (40%); sprijin metodologic pentru utilizarea colectorului de Resurse Educaționale Deschise (29%). De la momentul aprilie 2020, o parte dintre aceste recomandări au fost deja puse în aplicare.

Citește și:

„Ministerul Educației și Cercetării a lansat, în sprijinul cadrelor didactice, un portal cu resurse și instrumente digitale, dezvoltat în cadrul proiectului CRED”

„Experții CRED oferă suport tehnic cadrelor didactice din întreaga țară”