Anvergura și importanța proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED” au impus construirea acestuia de la zero. O inițiativă atât de amplă, implementată în premieră în România, pe parcursul a cinci ani de activitate continuă, a impus o documentare temeinică pentru a stabili un set complex de reguli de conduită, metodologii, moduri de lucru și criterii de selecție.
Capitolele implementării cu succes a proiectului CRED, de la concepte până la stabilirea politicilor organizaționale și, la final, implementarea și punerea lor în practică, au fost definite ca „Activități” și „Subactivități”.
Fiecare activitate a fost coordonată și derulată de câte o echipă de experți în educație. Astfel, experții Ministerului Educației, în calitate de beneficiar, și cei ai partenerilor, CNPEE – Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, Casele Corpului Didactic din Brașov, București, Buzău, Botoșani, Cluj, Teleorman, Timiș și Olt și cei din Inspectoratele Școlare Județene Bihor, Iași și București, au fost implicați în derularea și realizarea obiectivelor următoarelor activități și subactivități, care au constituit fundația proiectului CRED.
A.1.1 Elaborarea documentului de politici educaționale „Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național” și ateliere naționale de informare a decidenților de politici educaționale, experților și partenerilor educaționali relevanți
Activitatea 1.1 din cadrul proiectului CRED a urmărit, în principal, elaborarea documentului de politici educaționale „Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național”. Documentul a fost necesar pentru buna implementare a proiectului și indispensabil pentru sustenabilitatea procesului de schimbare curriculară din România.
Documentul Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național definește cadrul de construcție și de restructurare a curriculumului și oferă o perspectivă sistematică asupra contextului său de implementare. Acest document strategic este unul dintre rezultatele așteptate importante ale proiectului CRED – „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți”, parte integrantă a Strategiei Europa 2020, prin Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, fiind cofinanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020. Documentul de politici este în acord cu strategiile naționale de referință pentru dezvoltarea educației și asigură un cadru conceptual și procedural care le confirmă relevanța și valoarea constructivă.
Documentul de politici educaționale a fost fundamentat pe baza unui diagnostic al sistemului de educație românesc și cuprinde o descriere a contextului intern și internațional, dar și viziunea privind educația și formarea profesională din România. Documentul vizează și influența celor opt competențe-cheie formulate la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, există referiri la vectorii fundamentali ai dezvoltării personalității elevului, dar și la formarea profesorilor și la activitățile de predare-învățare-evaluare. Totodată, documentul explică și consecințele utilizării de Resurse Educaționale Deschise (RED) și de mijloace de Tehnologie a Informației și a Comunicării (TIC) asupra paradigmei mai sus menționate. Nu în ultimul rând, documentul abordează principiile de generare a planurilor-cadru, discută problematica disciplinelor de învățământ, fără a neglija tematici transversale precum dezvoltare durabilă, educație pentru pace etc.
A.1.2 Promovarea unei noi metodologii privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, centrat pe dezvoltarea competențelor
Subactivitatea a urmărit elaborarea unei metodologii privind curriculumul la decizia scolii (CDS). Noile planuri-cadru de învățământ primar și gimnazial au adus o serie de modificări majore și vizează introducerea, la decizia școlii, a unei materii opționale, la nivelul mai multor arii curriculare, fără a include prevederi privind regimul propriu-zis al opționalelor. Necesitatea unei noi metodologii era legată de lipsa acestor detalii sau actualizări privind CDS.
Prezenta metodologie reglementează regimul curriculumului la decizia școlii din învățământul preuniversitar. De asemenea, stabilește procedurile de constituire a ofertei și de alegere a curriculumului la decizia școlii, de elaborare și de avizare a programelor corespunzătoare, de monitorizare și evaluare a implementării acestuia.
A.1.3 Revizuirea metodologiei programului ADȘ, elaborarea programelor școlare specifice pentru ADȘ pentru învățământul primar și secundar inferior
Programul „A Doua Șansă – ADS” reprezintă un sprijin acordat persoanelor care au părăsit prematur sistemul educațional. Astfel, cei care nu au reușit să finalizeze ciclul primar și/sau gimnazial și au depășit cu cel puțin 4 ani vârsta de școlarizare specifică acestor niveluri primesc, la propriu, o nouă șansă de a completa și de a finaliza învățământul obligatoriu sau de a obține o calificare profesională.
Programul ADS este funcțional și este implementat la nivel național. Element important în remedierea fenomenului abandonului școlar timpuriu, programul ADS a devenit, de asemenea, parte componentă a proiectului CRED. Prin această subactivitate s-a obținut realizarea unui nou plan-cadru pentru programul ADS existent, revizuirea curriculumului ADS, realizarea unor resurse educaționale adecvate acestui program și formarea cadrelor didactice pe domenii specifice.
A.2.1 Elaborarea si publicarea de ghiduri metodologice pentru diferitele discipline de studiu din invatamantul primar si gimnazial
Obiectivul subactivității a fost elaborarea de ghiduri metodologice de aplicare a programelor școlare, pentru învățământul primar și gimnazial, la nivel de clasa și de școală. Ghidurile metodologice susțin activitatea cadrelor didactice în aplicarea la clasă a noilor programe școlare, reprezentând un element important de explicare și exemplificare a programelor școlare. În elaborarea ghidurilor metodologice s-a ținut cont de aspectele comune și de cele specifice ale învățământului primar și ale celui gimnazial.
Ghidurile, veritabile elemente de suport, vizează: formarea profesorilor pentru a iniția și realiza demersuri didactice care valorifică diversitatea culturală a elevilor cu care lucrează, dar și pentru a iniția proiecte educaționale în parteneriat; resurse care ajută profesorii să includă în curriculumul aplicat elemente de cunoaștere din domenii conexe disciplinelor pe care le predau și să gestioneze așa numitul curriculum ascuns; diversificarea modalităților de implicare a parinților în viața școlii, astfel încât aceștia să își asume noi roluri în relația cu copiii refugiați și cu părinții acestora. Copiii refugiați sunt încadrați în categoria elevilor din medii defavorizate și sunt expuși, de asemenea, riscului abandonului școlar timpuriu.
Ghiduri metodologice pentru învățământul primar și gimnazialA.2.2 Elaborarea de resurse educaționale deschise și de alte resurse relevante pentru sprijinirea aplicării la clasă a noilor programe școlare (inclusiv materiale multimedia etc.)
Rolul acestei subactivități a fost acela de a susține procesul de implementare a noului Curriculum național printr-un set de resurse digitale suport relevante. Resursele dezvoltate în cadrul subactivității, cu ajutorul experților CRED, sprijină învățarea la disciplinele prevăzute de programele școlare din ciclul primar și gimnazial, atât pe termen scurt și mediu.
Resursele Educaționale Deschise – RED sau OER sunt definite ca resurse de învățare (incluzând documente de proiectare didactica, suporturi de curs, fise de lucru, resurse audio-video, aplicații multimedia, podcast si alte materiale dezvoltate pentru predare și învățare) disponibile în orice format, în domeniul public, care au fost publicate sub licență liberă ce permite accesul gratuit, utilizarea, adaptarea si redistribuirea de către alte persoane cu restricții limitate sau fără restricții.
A2.3 Constituirea unei oferte naționale de programe școlare pentru opționale integrate (inclusiv ADS) și promovarea ei
Pentru extinderea ofertei naționale de CDS integrat, subactivitatea A2.3. a implicat elaborarea a 20 programe școlare pentru opționale integrate pentru învățământul gimnazial (4 programe pe an de studiu din învățământul gimnazial și 4 programe pentru Programul „A doua șansa”, nivelul secundar inferior). Etapele desfășurării subactivității au implicat: formarea grupurilor de lucru pentru proiectarea opționalelor integrate, proiectarea, avizarea și promovarea celor 20 de opționale integrate.
A.3.1 Analiza nevoilor de formare a profesorilor din învățământul primar și gimnazial pentru aplicarea noului Curriculum Național
„Analiza de nevoi de formare a profesorilor pentru aplicarea noului curriculum” a asigurat informațiile necesare pentru etapele pregătirii programului de formare: stabilirea obiectivelor de formare, în termeni de competențe necesar a fi dezvoltate prin programul de formare; definitivarea tematicii de formare; selectarea metodologiei programului de formare; ajustarea orarului de formare la nevoile, așteptările și disponibilitățile de timp ale profesorilor; planificarea monitorizării și a evaluării programului de formare.
Analiza, în sine, a ajutat la identificarea nevoilor de formare a profesorilor în corelație cu aplicarea noului curriculum, în vederea elaborării programului de formare din cadrul proiectului CRED.
A.3.2 Pregătirea activităților de formare continuă a formatorilor și a cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial
Activitatea A.3.2 a cuprins etapele specifice de pregătire a programului de formare a cadrelor didactice în domeniul abilitării curriculare, asigurând, astfel, calitatea și eficiența intervenției programului de formare. Pregătirea procesului de formare a vizat asigurarea calității formării continue a cadrelor didactice, din perspectiva asigurării premiselor pentru implementarea adaptată a noului curriculum, la nivelul primar și gimnazial și pentru promovarea unor practici eficiente la clasă.
Principalele etape au cuprins elaborarea metodologiei de formare a cadrelor didactice, a suporturilor de curs și a resurselor de învățare, pregătirea dosarelor de acreditare pentru programele de formare a formatorilor și de formare a cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial, pregătirea spațiilor de învățare online pe platformă și elaborarea și implementarea programului de formare a formatorilor.
Rezultatele parțiale ale subactivității A3.2 constau în:
- 35 programe acreditate, din care 3 la nivel 1 și 32 la nivel 2 (CRED primar și gimnazial, RED, Manager, CRED ActOut);
- 14 serii formare formatori- „CRED- Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți. Formare nivel I”;
- 2 serii de formare în aria managementului de curriculum (pentru personalul de conducere) „Managementul implementării eficiente a curriculumului național. Manager CRED. Formare nivel 1;
- 2 serii de formare în aria resurselor educaționale deschse, „Resurse educaționale digitale: realizare, utilizare, evaluare. Formare nivel 1”;
- Programul de formare „Proiectarea și implementarea activităților de tip outdoor în Curriculum Național pentru învățământul primar și gimnazial-CREDActout. Formare nivel I”;
- 983 formatori din care 748 CRED, 88 RED și 147 Manager CRED;
- 18 vizite de monitorizare externă.
Prin sub-activitatea 3.2, proiectul CRED a format și a asigurat serviciile a 1.236 formatori, față de cei 900 propuși la debutul proiectului, dintre care 748 CRED, 88 RED, 147 MANAGER și 253 CREDActout.
A.3.3. Formarea cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial, în vederea integrării noului curriculum de gimnaziu și facilitării tranziției elevilor de la nivelul primar la cel gimnazial (asigurarea accesului la învățământ primar și gimnazial de calitate pentru toți elevii)
Un proces de schimbare curriculară majoră are mai multe componente, care se susțin reciproc și care doar împreună pot genera o schimbare de profunzime la nivel de sistem. Noile programe școlare pentru învățământul primar și pentru cel gimnazial reprezintă doar o parte a procesului de schimbare a Curriculumului Național. Alte componente sunt reprezentate de pregătirea procesului de implementare a programelor școlare (formarea cadrelor didactice având un rol esențial), precum și de implementarea programelor școlare (activitatea propriu-zisă desfășurată de cadrele didactice împreună cu elevii, practicile didactice utilizate fiind, în acest sens, definitorii).
Formarea continuă din cadrul proiectului CRED a constituit un program acreditat de abilitare curriculară, prin intermediul căruia cadrele didactice participante, din învățământul preuniversitar primar și gimnazial, au dobândit sau și-au dezvoltat competențele în materie de utilizare a programei școlare în scopul proiectării demersului didactic și al organizării acestuia la clasă.
Activitatea A.3.3 a presupus implementarea celor 16 programe de formare continuă acreditate, pentru mai mult de 55.000 de cadre didactice din învățământul primar și gimnazial, cursurile fiind împărțite în trei program e de formare continuă:
- Formare nivel II CRED, abilitare curriculară, demarat în anul 2019;
- Programul de formare „Resurse educaționale digitale: Realizare, utilizare, evaluare”, demarat în anul 2022;
- Programul de formare continuă „Managementul implementării eficiente a Curriculumului național – Manager CRED”, demarat în anul 2022.
A.4.1 Pilotarea unor intervenții complementare de sprijin a elevilor din grupuri vulnerabile; (OS6.3)
Activitățile din cadrul A4.1 au vizat 2.500 de elevi expuși riscului de abandon școlar, aceștia provenind din 25 de unități de învățământ din județele Bihor, Iași și din zona periurbană a Bucureștiului (10 din județul Iași, 10 din județul Bihor și 5 din București). Elevii acestor unități au beneficiat de măsuri integrate, personalizate, adaptate specificului local, economic și socio-cultural al zonelor din care aceștia provin. Aceste măsuri au pus accent pe prevenirea abandonului școlar prin informare, consiliere și mentorat, precum si prin activități extra-curriculare. Activitățile nonformale menite să crească atractivitatea școlii prin lucrul direct cu elevii: subactivitatea ce poartă denumirea „Pilotarea unor intervenții complementare de sprijin a elevilor din grupuri vulnerabile” au totalizat un număr de 43 313 ore cu elevii în risc, în perioada iunie 2021- noiembrie 2022.
Cifrele afrente primilor doi ani în care a fost implementată activitatea A4.1 a CRED, «Pilotarea unor intervenții complementare de sprijin a elevilor din grupuri vulnerabile», au demonstrat faptul că proiectul Ministerului Educației a adus un aport substanțial în prevenirea părăsirii timpurii a școlii și că aceste activități derulate în cele 25 de unități școlare pot fi însușite sau adaptate de cadre didactice din întreaga țară, ca modele de bune practici, pentru a atinge performanțe similare.
A.4.2. Dezvoltarea și pilotarea unor strategii de adaptare curriculară la nevoile elevilor din grupuri vulnerabile (OS6.5)
Cu sprijin metodologic oferit de partenerul din proiect, CNPEE-UCE, 25 de școli situate în comunități defavorizate (Iasi, Bihor, Bucuresti) au dezvoltat propriile strategii de adaptare curriculară, luând în considerare nevoi specifice de învățare ale elevilor și competențele resursei umane din școală. Activitatea a cuprins aproximativ 180 de profesori care, prin formare profesională, sprijin metodologic și instrumente adaptate și-au dezvoltat competențele profesionale de lucru cu elevii aparținând grupurilor vulnerabile, în vederea sprijinirii participării lor la educație de calitate.
Ca urmare a reflecțiilor profesorilor asupra activităților de învățare realizate, pentru majoritatea elevilor s-a înregistrat o scădere a numărului absențelor, ameliorarea situației școlare și îmbunățățirea percepției părinților privind calitatea educaţiei şi învăţării. Comunitatea de practici, constituita din profesorii participanți la activitate, a documentat un ghid cu exemple de activități de învățare adaptate, care pot inspira practicieni implicați in educația elevilor vulnerabili.
A4.3 Informarea decidenților de politici educaționale, experților și partenerilor educaționali relevanți privind actualizarea Curriculumului Național; (OS6.5)
Această subactivitate a avut rolul de a informa părțile interesate din sistemul educațional cu privire la activitățile de succes ale cadrelor didactice, cu privire la experiențele ce au vizat rezultate pozitive curriculare și nonformale, în aplicarea planurilor cadru în învățământul primar și gimnazial.
Subactivitatea a vizat organizarea selecției naționale de bune practici „Creatori de Educație”, a 3 conferințe naționale și a 133 de workshop-uri la nivel național.
Prin intermediul selecției naționale s-a evidențiat implicarea și contribuția cadrelor didactice participante la perfecționarea activităților didactice. Astfel, s-a creat posibilitatea diseminării rezultatelor de bune practici la nivel local și național, precum și valorizarea și stimularea cadrelor didactice cu rezultate educaționale inovative deosebite.
Astfel, subactivitatea A4.3 s-a concretizat prin:
– Trei selecții naționale de bune practici „Creatori de Educație”:
- Concursul de bune practici în educație „Creatori de educaţie” – ediția a I-a, 2019 , 281 de cadre didactice finaliste, din învățământul primar și gimnazia, cu 50 câștigători (premiu de 3000 ron);
- Concursul de bune practici în educație „Creatori de educaţie” – ediția a II-a, 2020 , 293 de cadre didactice finaliste, din învățământul primar și gimnazial, cu 50 câștigători (premiu de 3000 ron);
- Concursul de bune practici în educație „Creatori de educaţie” – ediția a III-a, 2021 , 164 de cadre didactice finaliste, din învățământul primar și gimnazial, cu 50 câștigători (premiu de 3000 ron);
– O platformă dedicată bunelor practici în educație – www.creatorideeducatie.ro
– Două conferințe naționale „Creatori de Educație”, organizate de Ministerul Educației, la București, în perioada 3-5 decembrie 2019, cu peste 500 de participanți și în intervalul 18-20 mai 2021, cu 350 de invitați.
– Organizarea și desfășurarea a 133 workshopuri în anii școlari 2020-2021, 2021-2022 și 2022-2023, cu peste 4.000 de participanți, la primele două ediții.
Platforma dedicată bunelor practici în educație „Creatori de Educație”
A.5.1. Evaluarea competențelor absolvenților clasei a IV-a din perspectiva achiziției competențelor cheie, cu focalizare pe elevii din categorii dezavantajate (studiu tip base-line)
Subactivitatea A.5.1 a reprezentat o prioritate justificată de lipsa unor date concrete de cercetare care să pună în relație deciziile de politică educațională în domeniul curriculumului cu performanțele reale ale elevilor în achiziția de competențe cheie și cu practicile didactice de la clasă.
Pentru a asigura formarea setului de 8 competențe cheie recomandate la nivel european pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (competența de comunicare în limba maternă, în limbi străine, competențe matematice și de bază în științe și tehnologii, competență digitală, a învăța să înveți, competențe sociale și civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat, sensibilizare și exprimare culturală) a fost realizat un profil de formare pe niveluri. Cercetarea, derulată pe un eșantion reprezentativ, a pornit de la următoarea ipoteză de lucru: Analiza stadiului de implementare a curriculumului centrat pe dezvoltarea competențelor cheie oferă un feedback consistent pentru revizuirea practicilor didactice, a politicilor educaționale și, în perspectivă, a curriculumului.
Obiectivele avute în vedere sunt măsurarea nivelului de performanță al competențelor cheie la elevii de clasa a IV-a, identificarea influențelor de context socio-educațional asupra performanțelor elevilor, promovarea de repere/soluții la nivel de practici școlare și de politici educaționale pentru ameliorarea rezultatelor învățării la elevi, în termeni de competențe cheie.
Astfel, rezultatele subactivității A5.1 constau în:
- o cercetare realizată pe eșantion reprezentativ, centrată pe măsurarea competențelor cheie la nivelul elevilor de clasa a IV-a;
- o metodologie cadru de analiză a competențelor cheie la nivelul elevilor de clasa a IV-a; set de instrumente de cercetare (teste integrate pentru elevi; fișă de observare a activității elevilor la clasă; chestionare elevi, profesori, directori școli; ghiduri de focus-grup elevi, profesori, părinți).
A.5.2. Evaluarea de proces si rezultat a proiectului
Evaluarea de proces și rezultat a proiectului are rolul de a asigura informațiile necesare pentru:
– monitorizarea modului de implementare a proiectului, în acord cu planificarea inițială a activităților;
– identificarea situațiilor de risc ce au intervenit în implementarea proiectului, în vederea identificării de soluții optime;
– îmbunătățirea continuă a implementării activităților, a coordonării experților și a gestionării resurselor aferente proiectului;
– informarea publică a beneficiarilor, a decidenților și a finanțatorului privind rezultatele proiectului;
– realizarea unor analize și cercetări tematice prevăzute în proiect.
A.5.3 Realizarea de cercetări tematice care să sprijine procesul de implementare a curriculumului bazat pe competențe cheie, cu focalizare pe elevii din categorii dezavantajate
Odată cu implementarea proiectului, experții implicați în organizarea și derularea CRED au realizat o serie de studii tematice. Problematica abordată de cercetarile tematice a fost stabilită pe parcursul implementării proiectului, pentru a răspunde cu exactitate nevoilor specifice identificate și, totodată, ca să sprijine activitățile desfășurate și, astfel, să ofere date de cercetare privind implementarea noului curriculum.
